Recunosc ca am fost influentat, sa scriu acest post!
Cum putem sa traim intr-o societate care favorizeaza nepotismul, e bine sa fii oare, nepotul unei persoane care are o anumita influenta intr-un oras?
Ceea ce ne doare cel mai tare, este ca intr-o tara din UE, in mileniul III, inca suntem condusi de perosane care au carat toata viata lor hartii, intre biroul unchiului, si birourile subalterniilor! Suntem crescuti in aceasta societate, inca de mici, vedem cum anumiti colegi de clasa, de grupa la universitate, sunt ajutati, chiar impinsi de la spate, ca sa ia note mai mari ca noi, cei care ne tocim coatele pe la universitate!
Dupa ce facem facultati, masterate, ajungem la varsta cand parinti nostri, ne trimit sa traim pe picioarele noastre; sa ne evaluam cunostintele acumulate la scolile platite, din banii lor! Dar ne izbim de aceleasi favoruri, facute, prestate de catre unchi, bunici sau cine stie ce verisori, de-ai nostri, care ne ajuta, chiar daca stiu ca un altul mai bine pregatit ca noi ar face mai bine fata pe un post similar.
Suntem satui de nepotisme, de copii lu tata, care ajung in Parlamentul European, dar merg la Bruxelles, doar la cumparaturi! Le este greu sa faca ceva fara a fii sprijiniti de parinti, le e greu sa schimbe mentalitatea comunista in care copilul meu trebuie sa ma urmeze in ceea ce fac, sa fie un nou Eu!
Imi aduc aminte, cum in studentia mea, profa, profu ajuta pe cine vroia el in timpul examenului, si doar cine vroia el trecea examenul din prima sesiune! Mai tarziu in periplul meu, cu bursa, bineinteles in Italia, am vazut ca nu se facea diferenta intre studenti, in timpul examenului! Dupa eventual noi ERASMUS-i eram ajutati, putin, ca sa ne indeplinim creditele, ca sa nu avem de suferit la intoarcerea in tara!
Dar asta este, cum spune cineva cunoscut noua, tuturor: Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!